Sursă: Mediafax.ro
Profesorul universitar Cristian Socol a abordat, într-o analiză recentă, efectele revoluției tehnologice asupra societății și economiei globale, evidențiind riscurile adâncirii polarizării și ale apariției unui nou tip de technofeudalism.
El a precizat că inteligența artificială generativă poate adăuga anual între 4,5 și 5 trilioane de dolari la economia mondială, echivalentul PIB-ului Germaniei, dar a avertizat asupra consecințelor sociale și politice ale acestei evoluții. În opinia sa, AI va elimina milioane de locuri de muncă, iar soluția venitului universal minim garantat nu va oferi oamenilor sens, demnitate sau statut social.
Impactul AI și polarizarea socială în societatea de piață
Potrivit profesorului Socol, concentrarea puterii în mâinile marilor companii tehnologice și crearea unei oligarhii digitale vor duce la controlul informației și al politicii, distrugând spațiul de deliberare democratică. El subliniază că, de la economia de piață, s-a trecut la o societate de piață, unde totul devine marfă, iar criteriul profitului a extins influența sa în educație, sănătate, media și relațiile sociale.
- Se estimează că până în 2030, 170 de milioane de locuri de muncă vor apărea, dar alte 92 de milioane vor dispărea
- 80% dintre angajați vor avea cel puțin 10% din activități influențate de AI
- Peste 20% din toate locurile de muncă vor fi complet automatizate sau asistate de AI
- Sectorul tehnologic reprezintă peste 40% din capitalizarea S&P 500, cel mai ridicat nivel din istorie
Reforma sistemului social și riscurile democrației în era AI
El a atras atenția că concentrarea puterii în mâinile unei elite digitale poate duce la o nouă formă de control, similară cu cea a unui technofeudalism, unde informația și deciziile politice sunt în mâinile câtorva mari corporații. În același timp, Socol a întrebat dacă sistemul de impozitare trebuie rescris pentru a crește poverea asupra capitalului și a reduce povara asupra muncii, precum și dacă trebuie regândit contractul social pentru a asigura o viață comună și dialog între clase.
De asemenea, el a subliniat că, pe măsură ce AI va prelua tot mai mult din dezbaterea publică, participarea cetățenilor la democrație s-ar putea eroda, accentuând diviziunile sociale și lipsa de empatie. În final, profesorul a evidențiat necesitatea unei reflecții profunde asupra limitelor puterii banilor și a piețelor, pentru a evita o societate dominată de o oligarhie digitală.