Sursă: Zf.ro
Inflația începe să scadă, salariul minim brut pe economie a fost majorat, iar fermierii anticipează o recoltă record în acest an. Aceste elemente pot constitui o bază pentru reluarea creșterii economice începând cu trimestrul al treilea din 2026, însă situația rămâne fragilă.
În primul trimestru, economia a înregistrat o scădere de 1,2%, iar datele din lunile următoare indică o continuare a tendinței de declin. Industria a continuat să scadă, iar inflația a rămas peste nivelul creșterii salariilor, ceea ce a erodat puterea de cumpărare a populației. În iunie, însă, s-a înregistrat o reducere a inflației cu 0,5%, până la 10,4%, cea mai mare din ultimul an.
Este această evoluție o bază solidă pentru relansare economică?
Specialiștii consideră că, deși există semne pozitive, acestea sunt încă insuficiente pentru a susține o revenire durabilă. Recolta record de cereale și oleaginoase, estimată la 30,5 milioane de tone, reprezintă cea mai bună performanță din ultimii cinci ani, conform asociației europene COCERAL.
- Salariul minim brut a crescut la 4.325 lei în iulie, de la 4.050 lei, un plus de 6,8%
- Inflația a scăzut în iunie cu 0,5%, ajungând la 10,4%
- Producția de cereale și plante oleaginoase se estimează a fi cea mai mare din ultimii cinci ani
- Consumul rămâne în continuare sub nivelul necesar pentru o relansare durabilă
Ce perspective are economia românească pentru următoarele trimestre?
Contextul actual indică o încercare de revenire, dar efectele politicilor fiscale și nivelul de consum vor influența semnificativ evoluția. Sumele din PNRR și bugetul național pot fi sub așteptări, ceea ce va limita impactul pozitiv.
Economistul Laurian Lungu afirmă că, deși scăderea inflației și recoltă record sunt semne bune, acestea nu sunt suficiente pentru o relansare solidă. Consolidarea fiscală și reducerea deficitului bugetar rămân priorități pentru o perspectivă de creștere în 2027.
Florin Pogonaru, președintele AOAR, subliniază că, pentru a susține o relansare durabilă, este nevoie de politici fiscale și de stimulare a consumului, precum și de investiții în infrastructură și sectorul agricol.
În concluzie, deși datele actuale oferă un punct de plecare pentru o posibilă revenire economică, rămâne de văzut dacă aceste elemente vor fi suficiente pentru a depăși provocările structurale ale economiei românești.