Sursă: Hotnews.ro

BNR a transmis luni trei mesaje importante în cadrul minutei discuțiilor din 8 iulie 2026, subliniind că principalele instrumente pentru stabilizarea inflației se află acum în responsabilitatea Guvernului.

Primul mesaj indică faptul că riscurile pentru inflație rămân concentrate în afara politicii monetare, în special în curtea Guvernului și în situația geopolitică. Cursul valutar, dobânzile la titlurile de stat și perspectiva inflației depind mai mult de factori precum situația politică internă, deficitele gemene, conflictul din Orientul Mijlociu sau majorarea salariului minim, decât de nivelul dobânzii de referință stabilit de BNR. Astfel, minuta sugerează indirect că pârghiile principale pentru a controlat inflația sunt acum la Guvern, prin corecție fiscală și stabilitate politică.

Mesajul BNR despre inflație și pârghiile de stabilizare

Al doilea mesaj vizează evoluția inflației, care a depășit așteptările. În mai, inflația a ajuns la 10,85%, însă semnalul cheie este că inflația de bază (CORE2), care exclude energia și alimentele, și-a întrerupt trendul descendent și a urcat la 8,5%. Aceasta indică faptul că presiunile temporare asupra prețurilor s-au diminuat, dar inflația de bază continuă să fie o problemă.

• Inflația generală a crescut la 10,85% în mai
• Inflația de bază (CORE2) a urcat la 8,5%
• Prețurile energiei și ale alimentelor au fost principalele cauze
• Prețurile controlate, precum chiriile, au contribuit la creștere

Impactul asupra economiei și deciziile BNR

Ultimul mesaj al BNR relevă că banca centrală se bazează pe o economie slabă pentru a tempera presiunile inflaționiste. Consiliul a recunoscut că inflația va fi mai dificil de redus decât anticipase în mai, însă nu a majorat dobânda de referință, care rămâne la 6,50%. Aceasta se datorează faptului că economia se contractă, cu o scădere de 1,2% în primul trimestru, și că un deficit de cerere ar putea ajuta la temperarea prețurilor.

Leul a rămas relativ stabil în fața euro, dar riscurile politice, deficitele mari și conflictul din Orientul Mijlociu mențin incertitudinea. În plus, de la 1 iulie, salariul minim a crescut, ceea ce ar putea duce la o presiune suplimentară asupra prețurilor.

În concluzie, banca centrală a lăsat dobânda de referință neschimbată, considerând că economia slabă va ajuta la temperarea inflației, iar principalele pârghii de stabilizare se află acum în mâinile Guvernului.