Sursă: Mediafax.ro
Deputatul PSD, Adrian Câciu, afirmă că noua Lege a Salarizării Bugetare ar implica un cost suplimentar de 2 miliarde de euro pentru statul român, în timp ce beneficiile financiare estimate sunt de doar 770 de milioane de euro din fonduri PNRR. Acesta avertizează asupra impactului asupra bugetului național și a costurilor de finanțare.
Potrivit lui Câciu, în prezent, nu există măsuri credibile pentru reducerea inflației sau a costurilor de finanțare ale statului. În schimb, se propune o lege care, conform estimărilor, ar duce la cheltuieli suplimentare de aproximativ 2 miliarde de euro, beneficiul fiind mult mai mic. El subliniază că România va plăti în plus circa 7,3 miliarde de euro pentru dobânzi, dacă nu se iau măsuri de reducere a inflației și a dobânzilor.
Impactul Legii Salarizării asupra bugetului și economiilor
Deputatul atrage atenția că, până la sfârșitul anului următor, statul român va fi nevoit să contracteze împrumuturi în valoare de aproape 100 de miliarde de euro, ceea ce va crește costurile de finanțare. La fiecare punct procentual suplimentar la dobândă, cheltuielile se vor majora cu aproximativ 7,3 miliarde de euro, explică Câciu.
- Costul suplimentar estimat pentru România: 2 miliarde de euro
- Beneficiu financiar din PNRR: 770 milioane euro
- Împrumuturi totale contractate până în 2027: aproape 100 de miliarde de euro
- Dobânzi la titlurile de stat: în jur de 7%
- Rata de politică monetară: 6,5%
Situația macroeconomică și riscurile pentru România
Câciu subliniază că situația macroeconomică a țării ridică semne de întrebare, având în vedere inflația peste 10%, dobânzile ridicate și creșterea șomajului. Consumul a înregistrat o contracție de 10 luni consecutive, iar datoria publică continuă să se majoreze, avertizează deputatul.
El avertizează că adoptarea Legii Salarizării poate avea efecte contrare, precum nemulțumirea categoriilor de salariați și presiuni suplimentare asupra bugetului public. În plus, riscă să amplifice inflația și costurile totale pentru România, dacă dobânzile rămân ridicate, ceea ce va duce la creșterea presiunii asupra finanțelor publice.
În final, Câciu consideră că înainte de orice reformă, România trebuie să își stabilească clar obiectivele: reducerea inflației, scăderea dobânzilor și diminuarea costurilor de finanțare, pentru a evita creșteri nesustenabile ale cheltuielilor publice.