Un membru al Consiliului de administrație al BNR, Cristian Popa, a afirmat joi că formarea prețurilor pe piețele financiare se bazează pe transparență și schimb de informații, nu pe coordonare anticoncurențială. El a subliniat că mecanismele indicilor de referință nu pot fi considerate, prin ele însele, o prezumție a unei astfel de coordonări.
Popa a explicat că, în contextul pieței financiare, compararea prețurilor la diferite tarabe nu înseamnă că vânzătorii stabilesc prețurile împreună. El a spus că acest schimb de informații este o practică normală și necesară pentru transparență, iar utilizarea indicilor de piață nu poate fi interpretată ca o încercare de a manipula concurența.
Citește și: Victor Ponta avertizează că criza din energie blochează investițiile în România
Importanța indicilor de piață și independența BNR
Oficialul BNR a afirmat că menținerea independenței și a stabilității financiare sunt priorități, iar indicii precum ROBOR sunt esențiali pentru funcționarea pieței. El a comparat indicele cu un indicator de bursă, precum BET, explicând că fără acești indicatori, piața nu poate fi monitorizată eficient.
- Popa a menționat că ROBOR s-a situat în ultimii 30 de ani în jurul ratei-cheie, fluctuant între facilitatea de depozit și cea de credit.
- În perioada 2021-2022, când inflația a crescut, ROBOR la 3 luni a avut o tendință de creștere sincronizată cu evoluția dobânzilor în alte țări europene și în SUA.
- Creșterea ROBOR a fost, potrivit oficialului, o reacție la majorarea dobânzii de către Banca Națională pentru combaterea inflației.
Contextul și reacțiile privind independența BNR
Popa a exprimat îngrijorarea față de discuțiile despre posibile presiuni asupra independenței BNR, subliniind că această independență este o superputere a băncii centrale, esențială pentru stabilitatea prețurilor. El a adăugat că indicele ROBOR este calculat zilnic, în mod transparent, prin raportare la 10 contributori, și nu poate fi interpretat ca o formă de coordonare ilegală.
El a mai spus că, în contextul actual, creșterea dobânzilor în România a fost o reacție la presiunile inflaționiste, similar cu evoluțiile din alte țări europene și din SUA, și nu o manipulare a pieței de către bancherii centrali.