Consumul redus de energie al românilor, specific unei zile libere, a fost asigurat în proporție mare din producția internă, datorită și reintrării în funcțiune a unuia dintre cele două reactoare de la Centrala nucleară de la Cernavodă. Începând cu ora 9, România a devenit exportator net de energie electrică, în condițiile în care cererea internă a fost scăzută.
Unitatea 2 de la Cernavodă a fost resincronizată la Sistemul Energetic Național în seara zilei de sâmbătă, 30 mai, după ce s-a deconectat automat în data de 4 mai. După o creștere graduală, în jurul orei 20:00, a ajuns la capacitatea maximă de aproape 700 MW, conform datelor în timp real ale Transelectrica. Această reactivare a fost posibilă după înlocuirea unui izolator și a unui transformator de evacuare a puterii, activitate complexă care a implicat testări și calibrări conform normelor industriei nucleare.
Reașezarea sistemului energetic după repunerea reactoarelor
Reactorul a fost deconectat de la rețea în seara zilei de 4 mai, din cauza unei disfuncționalități la izolatorul unui transformator de evacuare a puterii. Înlocuirea transformatorului de rezervă a durat mai mult decât planificat, fiind nevoie de activități de demontare, relocare și testare, conform procedurilor stricte ale industriei nucleare.
- Unitatea 1 a intrat în oprire planificată începând cu 10 mai 2026, conform planului de mentenanță
- Reactivarea Unității 2 a avut loc în seara zilei de 30 mai, după aproape patru săptămâni de oprire
- Producția de energie nucleară a fost reluată gradual, atingând capacitatea maximă în câteva ore
- România a devenit, temporar, exportator net de energie electrică, în condițiile unei zile însorite și cu creștere a energiei fotovoltaice
Ce impact are această reconfigurare asupra sistemului energetic național?
Reactivarea reactoarelor de la Cernavodă a consolidat capacitatea de producție internă, reducând dependența de importuri și sporind stabilitatea rețelei. În plus, investițiile recente, precum noua stație de transformare din Banat, pregătesc sistemul pentru creșterea solicitărilor în următorii ani și pentru eventuale situații de colaps total sau parțial.
Potrivit oficialilor Transelectrica, sistemul este bine pregătit pentru consumul estimat în următorii 10 ani, iar scenariile de reziliență și planurile de urgență sunt actualizate conform jalonelor PNRR. În cazul unor disfuncționalități, activitățile de mentenanță și intervenție sunt planificate pentru a minimiza riscurile și a asigura continuitatea alimentării cu energie a populației și industriei.
În concluzie, reluarea funcționării reactoarelor nucleare de la Cernavodă a avut un impact pozitiv asupra stabilității și autonomiei sistemului energetic național, într-o zi în care resursele solare au fost și ele la cote înalte, contribuind la o balanță energetică favorabilă pentru România.