Sursă: Zf.ro
În luna aprilie 2026, datoria publică a României a înregistrat o creștere de doar 2 miliarde de lei, ajungând la 60,2% din PIB. Această evoluție a fost influențată de menținerea deficitului bugetar la un nivel scăzut, ceea ce a permis controlul creșterii datoriei.
Potrivit datelor oficiale, în primele patru luni ale anului, datoria publică a crescut cu 34 miliarde de lei, însă procentul din PIB a crescut cu doar 0,1%. Aceasta reflectă eforturile guvernului de a ține sub control cheltuielile și de a menține deficitul în limitele stabilite, chiar dacă economia a înregistrat o contracție de 1,2% în primul trimestru.
Ce indică evoluția datoriei publice în contextul economic actual?
Chiar dacă datoria publică a crescut moderat, majoritatea economiștilor consideră că, până la sfârșitul anului, aceasta va continua să crească, având în vedere prognozele de stagnare sau scădere a creșterii economice. În 2024, datoria a crescut cu 5,5% din PIB, iar în 2025 cu 4,5%, în condițiile unor deficite de 9,3% și, respectiv, 7,9% din PIB.
- Creșterea datoriei a fost de 10% din PIB în ultimii doi ani
- Deficitul bugetar a fost de 1,17% din PIB în primele patru luni
- Inflația cu două cifre a influențat ponderea datoriei în PIB
- Estimările indică o revenire moderată a creșterii datoriei în 2026
- Guvernul intenționează să mențină controlul asupra deficitului bugetar
Care sunt consecințele pe termen mediu și lung ale acestor evoluții?
Menținerea unui nivel scăzut al creșterii datoriei publice în condițiile actuale permite stabilitate fiscală temporară, însă pe termen lung, dacă economia va continua să fie în stagnare sau să scadă, datoria va ajunge să reprezinte o povară pentru bugetul național. În plus, datoriile acumulate vor trebui plătite de generațiile următoare, ceea ce ridică întrebări despre sustenabilitatea fiscală a României.
Specialiștii avertizează că, pentru a evita o creștere galopantă a datoriei, este esențial ca guvernul să continue politicile de control al deficitului și să stimuleze creșterea economică, chiar dacă momentan aceasta se menține la un nivel scăzut. În acest context, gestionarea prudentă a finanțelor publice devine prioritară pentru stabilitatea pe termen lung.