Raportul 'Starea climei 2026' arată că Dunărea se confruntă cu riscuri semnificative, incluzând perioade mai lungi cu ape foarte mici și zile cu debite extreme, afectând alimentarea cu apă, agricultura și ecosistemele.
Refacerea rapidă a zonelor umede din bazinul fluviului ar putea genera beneficii economice nete de 47,3 miliarde de euro până în 2075, comparativ cu un scenariu cu intervenții limitate.Aceasta ar putea reduce riscurile asociate secetelor și inundațiilor pentru comunitățile de pe malul Dunării.
Citește și: Kazahstanul furnizează României peste 60% din țiței și uraniu pentru industria nucleară
Rolul luncilor în gestionarea apei
Conectarea luncilor la Dunăre ar permite preluarea temporară a apelor viiturilor, susținând schimburile cu apele subterane și oferind habitate pentru pești.Îndiguirea și desecarea au extins agricultura, dar au diminuat aceste funcții naturale esențiale.
Potrivit unui inventar din 1999, suprafața luncilor conectate hidrologic a scăzut drastic, de la aproximativ 41.605 km² la 7.845 km², ceea ce reflectă pierderea conectivității pe circa 81% din suprafața istorică.Autorii raportului subliniază că agricultura, navigația și ecosistemele depind de aceeași resursă de apă, iar adaptarea lor trebuie planificată în mod integrat.
Schimbările climatice amplifică problemele existente, iar analiza hidrologică din raport compară evoluția Dunării la Brăila între 1971-2000, cu simulările pentru 2070-2099.În scenariul cu emisii ridicate, numărul de zile cu debit sub 3.000 m³/s ar putea crește semnificativ, iar zilele cu debite extreme ar putea ajunge la zece pe an.
De asemenea, perioada maximă de debit ar putea fi mutată din mai în aprilie sau martie, în funcție de nivelul emisiilor, ceea ce ar putea afecta dezvoltarea peștilor și vegetației.Această schimbare ar putea avea un impact considerabil asupra ecosistemelor, deoarece condițiile de apă sunt esențiale pentru reproducerea și creșterea speciilor.