România a intrat oficial în stagflație, conform unei analize publicate luni, care indică o stagnare a activității economice în 2026 și o inflație persistentă, ce afectează consumul și capacitatea de competiție a economiei.
Potrivit acestei analize, creșterea prețurilor în sectorul energetic, inclusiv la energie, gaze și apă, riscă să prelungească această situație până în al doilea semestru al anului 2027. Singura veste bună este reziliența mediului de afaceri, care, în ciuda fiscalității impredictibile și a inflației ridicate, a reușit să mențină economia în funcțiune.
Citește și: DIICOT cercetează un nou dosar penal în cazul lui Călin Georgescu
Stagflație și evoluția PIB-ului în 2026
Analiza arată că în trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul nominal a fost de 494,4 miliarde de lei, în creștere cu 10,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar în termeni reali a înregistrat o scădere de 0,4%. Diferența dintre aceste cifre reflectă deflatorul PIB, de 11,2%, semn al stagflației, adică o creștere a prețurilor fără o creștere corespunzătoare a volumului de producție.
Pe semestru, PIB-ul nominal a fost de 900,4 miliarde de lei, în creștere cu 9,4% față de primul semestru din 2025, însă în scădere reală cu 0,7%. În plus, analiza indică o contracție de 2% în trimestrul al doilea și de 1,6% pe semestru, dacă se ia în considerare seria ajustată sezonier, care elimină efectele de calendar.
Specialiștii subliniază că, deși economia românească nu a intrat tehnic în recesiune, având o perioadă de stagnare, creșterea economică a fost aproape inexistentă în ultimul an. În 2025, indicii anuali au fost peste 100, dar în 2026, aceștia au scăzut sub această valoare, semn al unei încetiniri semnificative a activității economice.
Sectorul comerțului, transporturilor și depozitării a fost cel mai afectat, cu o scădere de 3,9% a volumului de activitate, ceea ce a redus PIB-ul cu 0,9 puncte procentuale. Industria și sectorul informațiilor și comunicațiilor au înregistrat, de asemenea, pierderi, de 2,9% și, respectiv, 3,5%. Tranzacțiile imobiliare au scăzut cu 4,5%, iar cheltuielile publice au fost restrânse, afectând sectorul sănătății, învățământului și administrației.