Sursă: Hotnews.ro
Populația rezidentă a României a atins, la 1 ianuarie 2024, primul său prag de creștere de după 1989, însă această stabilizare nu se datorează creșterii natalității, ci fluxului de imigranți, explică președintele INS, Tudorel Andrei.
Citește și: Victor Ponta avertizează că criza din energie blochează investițiile în România
Datele oficiale arată o transformare structurală a demografiei, în condițiile în care declinul numeric a fost compensat parțial de migrație. Această schimbare evidențiază o geografie inegală, cu județe precum Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava în creștere, în timp ce altele, precum Caraș-Severin, Teleorman sau Hunedoara, au înregistrat scăderi de peste 10% în ultimii zece ani.
Care sunt principalele tendințe demografice ale României?
Vârsta medie a mamei la prima naștere a crescut de la 22,3 ani în 1989 la 27,9 ani în 2025, o creștere de peste 25%, iar ponderea copiilor născuți în căsătorie a scăzut de la 80,3% în 1995 la 64,1% în 2025. În plus, în perioada 2014–2025, în țară s-au născut aproape 2 milioane de copii, iar în străinătate și în țară au fost înregistrați 390.000 de copii născuți în afara granițelor.
- În intervalul 2012–2025, România a avut un deficit de aproape 965.000 de nașteri față de decese.
- Doar trei județe au înregistrat creșteri de populație în ultimii zece ani: Ilfov, Bistrița-Năsăud și Suceava.
- Șapte județe au avut scăderi de peste 10%: Caraș-Severin, Teleorman, Hunedoara, Brăila, Olt, Mehedinți și Buzău.
Specialiștii avertizează că declinul demografic este dificil de stopat în zonele cu economie redusă și populație îmbătrânită, unde mediul economic nu atrage forță de muncă. Sociologul Gelu Duminică subliniază însă că problema nu e doar numerică, ci și legată de politicile publice și de integrarea socială.
El afirmă că decidenții politici nu au stimulente suficiente pentru a adopta măsuri pe termen lung, iar investiția în incluziune socială este esențială pentru a contracara această tendință. România va deveni tot mai dependentă de capacitatea sa de a primit și integra oameni din afară, ceea ce impune o reevaluare a politicilor demografice și sociale.
În concluzie, stabilizarea recentă a populației s-a produs mai ales prin migrație, nu prin creșterea natalității, iar provocările demografice ale țării vor necesita soluții pe termen lung și o abordare integrată a incluziunii sociale.