România se confruntă cu o problemă acută a sărăciei energetice, în care cheltuielile pentru energie depășesc pragul de 10% din veniturile gospodăriilor. Conform unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), această situație afectează în mod direct nivelul de trai și bugetele familiale.
Studiul indică faptul că între 30% și 40% dintre gospodăriile din țară alocă peste 10% din venituri pentru energie, o situație mai frecventă în zonele estice și sud-estice ale Europei, inclusiv în România și Bulgaria. În aceste regiuni, pentru familiile cu venituri mici, procentul poate ajunge chiar la 15–20%, în timp ce în nordul și vestul Europei, această proporție scade la 5–10%, datorită veniturilor mai ridicate și a eficienței energetice a locuințelor.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
Impactul sărăciei energetice asupra familiilor din România
Președintele AEI, Dumitru Chisalita, explică că indicatorul de 10% reprezintă o măsură mai relevantă decât cel oficial al UE, deoarece reflectă o formă de sărăcie invizibilă. Aceasta forțează familiile să sacrifice alte necesități, precum hrana, sănătatea sau educația, pentru a plăti facturile la energie. Deși subvențiile au fost de ajutor în perioada 2022–2023, acestea sunt considerate soluții temporare și nu rezolvă problema structurală.
Factorii care agravează această situație includ veniturile mici și ineficiența fondului locativ. Multe locuințe din Europa Centrală și de Est, construite înainte de 1990, pierd masiv căldură, contribuind la creșterea costurilor. Studiul avertizează că riscul de excluziune socială și sărăcie energetică ar putea crește în următorii ani, pe fondul inflației și volatilității prețurilor, ceea ce poate duce la fragmentare politică în Uniunea Europeană.