Vânzările din comerțul cu amănuntul din România au scăzut cu 5,7% în primele șapte luni ale anului 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Reducerea a fost resimțită atât în achizițiile de produse nealimentare (-7,2%), cât și în cele de carburanți (-4,5%) și alimente, băuturi și tutun (-4,4%).
În luna iulie, deși s-au înregistrat creșteri ușoare față de luna precedentă, analiștii estimează o contracție a vânzărilor pentru întreg anul, din cauza consumului privat scăzut și a salariilor reale în teritoriu negativ. Pe seria ajustată, scăderea comparativ cu aceeași lună din 2025 a fost de 6,1%, iar pe seria brută, reducerea a fost de 6,2%.
Citește și: Premierul Magyar a anunțat bugetul Ungariei pentru 2027 cu alocații duble pentru copii și salarii majorate
Context economic dificil și impact asupra consumului
Declinul survine într-un context economic marcat de majorări de TVA și alte taxe din 2025, care au dus la scumpirea bunurilor de larg consum. Deși inflația a înregistrat o ușoară scădere față de maximele anterioare, ea rămâne printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
Pe piața muncii, rata șomajului a scăzut la 6,4% în iulie 2026, față de luna iunie, dar salariile reale continuă să fie în scădere, cu o reducere de 6,3% în iunie comparativ cu aceeași perioadă din 2025. Majorarea salariului minim brut de la 1 iulie 2026 la 4.325 de lei nu a avut efectul scontat, deoarece efectiv în mână, salariații primesc doar 125 de lei în plus, restul fiind direcționat către bugetul statului.
Indicatorul Așteptărilor de Ocupare a Forței de Muncă (EEI) a rămas la 100,7, indicând planuri de angajare ușor peste media istorică. În timp ce managerii din industrie și servicii prevăd creșteri ale ocupării, retailerii sunt mai prudenți în planurile de angajare pentru perioada următoare.
Concluzia INS este că, deși există semne modeste de redresare, consumul privat și perspectivele economice generale continuă să fie sub presiune în 2026.