Curtea Europeană de Justiție a decis marți că guvernul maghiar a încălcat legislația Uniunii Europene prin interzicerea accesului copiilor la informații despre relațiile gay și identitatea de gen, obligând Budapesta să abroge legea.
Decizia vine în urma unei sesizări a Comisiei Europene, susținută de 15 state membre și Parlamentul European, care au criticat dur legislația adoptată în 2021 de guvernul lui Viktor Orbán. Aceasta restricționa promovarea conținutului LGBTQ+ în media accesibilă minorilor, în contextul regulamentului audiovizual al UE și a dispozițiilor privind protecția copiilor.
Citește și: Premierul britanic Andy Burnham îl primește pe Volodimir Zelenski la Londra pentru sprijin militar
Legea contestată a fost considerată o ingerință gravă în drepturile fundamentale, conform comunicatului Curții. În 2021, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat proiectul de lege drept „o rușine”, promițând utilizarea tuturor instrumentelor pentru garantarea drepturilor cetățenilor UE.
Decizia Curții Europene de Justiție și impactul asupra legislației maghiare
Hotărârea Curții a fost susținută și de consilierii juridici, care au criticat Ungaria pentru că s-a abătut de la modelul unei democrații constituționale. Aceștia au subliniat că normele legale maghiare se bazează pe judecăți de valoare discriminatorii, în special față de comunitatea LGBTQ+.
- Ungaria a fost acuzată de încălcarea actelor legislative ale UE privind drepturile omului
- Decizia obligă Budapesta să elimine legislația restrictivă
- Executivul UE poate impune sancțiuni financiare dacă legea nu este revizuită
- Guvernul maghiar a continuat măsuri restrictive, inclusiv interzicerea evenimentelor Pride
- Autoritățile au autorizat poliția să folosească camere biometrice pentru identificarea participanților
Reacțiile oficiale și perspectivele viitoare ale Ungariei
După victoria electorală a partidului Tisza, condus de Peter Magyar, guvernul maghiar a sugerat o posibilă schimbare de discurs. Magyar a afirmat că oricine poate iubi pe cine vrea, atâta timp cât nu încalcă legile și nu face rău altora, susținând astfel dreptul la libertatea de întrunire și exprimare.
Reacțiile oficiale indică o posibilă relaxare a politicilor anti-LGBTQ+ din partea guvernului, însă decizia Curții rămâne o lovitură pentru autoritățile maghiare. În prezent, autoritățile UE pot solicita sancțiuni financiare dacă legislația nu va fi modificată, iar viitorul politicii maghiare în domeniul drepturilor LGBTQ+ rămâne incert.