Sursă: Mediafax.ro

Curtea Constituțională a României a avut pe ordinea de zi joi, 4 iunie 2026, judecarea sesizării de neconstituționalitate depusă de peste 50 de deputați din AUR, SOS și PACE, precum și de deputați neafiliați. Aceasta viza legea de aprobare a ordonanței de urgență privind programul SAFE, adoptată recent de Guvern.

Sesizarea a fost formulată după ce autorii au reclamat că ordonanța nu se limitează doar la implementarea programului SAFE, ci modifică și alte acte normative, precum legislația legată de PNRR. În document, aceștia au susținut că ordonanța ar afecta legislația națională în domenii sensibile, precum achizițiile militare și infrastructura strategică.

Guvernul a explicat că ordonanța este necesară pentru accelerarea investițiilor în industria de apărare, în contextul accesării fondurilor europene alocate prin SAFE, și pentru protejarea activelor unor companii considerate strategice. În ședința din 8 mai 2026, Executivul a reintrodus ordonanța pentru a ajusta cadrul legal, după avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ.

Ce implică ordonanța SAFE și ce urmărește CCR?

Instrumentul SAFE presupune alocarea a 16,68 miliarde euro pentru achiziții militare și infrastructură duală în România. Guvernul susține că măsura vizează creșterea securității naționale și dezvoltarea industriei de apărare. În același timp, CCR urmează să analizeze dacă această ordonanță respectă prevederile constituționale.

• Sesizarea a fost depusă de peste 50 de deputați din AUR, SOS și PACE
• Guvernul a justificat ordonanța pentru investiții în apărare și protejarea activelor strategice
• CCR va analiza pe 10 iunie și conflictul juridic între Parlament și Guvern privind această ordonanță
• Fondurile SAFE includ achiziții de drone, rachete și avioane de luptă pentru România
• Legea a fost contestată pentru posibile modificări neconstituționale ale legislației naționale

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a acuzat că modificările au fost făcute „pe bandă” și a sesizat CCR pentru conflict juridic între cele două puteri ale statului. În același timp, Guvernul a subliniat că măsurile sunt esențiale pentru consolidarea apărării naționale în contextul securității europene.

Pe 4 iunie, Curtea Constituțională a României a decis să analizeze această sesizare, urmând să anunțe hotărârea finală în zilele următoare. Decizia va avea impact asupra modului în care România va putea accesa și implementa fondurile europene pentru apărare și infrastructură.