Sursă: Libertatea.ro
La summitul NATO desfășurat la Ankara, marile companii de armament, inclusiv SaaB, Airbus, Lockheed Martin și Rheinmetall, au semnat opt acorduri. Aceste acorduri vizează consolidarea capacităților de apărare ale statelor membre, dar România se confruntă cu dificultăți în a-și sprijini propria armată.
Citește și: Diana Buzoianu a anunțat măsuri pentru directorii Romsilva implicați în vânătoare
Deși companiile de stat din România au fost reprezentate la Forumul Industriei de Apărare de directorul ROMARM, Răzvan Pîrcălăbescu, acesta a recunoscut că industria națională produce drone exclusiv pentru export. În cadrul discuțiilor, el a subliniat că Armata României nu a primit comenzi pentru drone, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de producție internă.
De ce România nu poate furniza drone și proiectile NATO
Industria de apărare din România se află într-o situație delicată, cu o capacitate de producție limitată pentru echipamentele necesare armatei. Aceasta se datorează, în parte, unor probleme structurale și financiare care afectează companiile de stat.
- Producția de drone este orientată spre export, fără comenzi interne.
- Fabrica de proiectile de 155 mm nu are capacitatea de a satisface cerințele NATO.
- Investițiile insuficiente în modernizarea infrastructurii de producție.
Impactul asupra capacității de apărare a României
Aceste deficiențe în producția internă afectează nu doar Armata României, ci și poziția țării în cadrul alianței NATO. România riscă să devină un spectator în contextul în care alte state membre își consolidează capacitățile de apărare.
În concluzie, pentru a răspunde provocărilor actuale de securitate, România trebuie să își reevalueze strategia de producție în domeniul apărării și să prioritizeze comenzi interne pentru a sprijini armata națională.