Sursă: Hotnews.ro

O judecătoare din România a contestat decizia majoritară a instanțelor de a anula probele culese de polițiștii DGA în cazuri de corupție, un fenomen care a dus la achitări în numeroase dosare. Aceasta a avut loc într-un caz specific legat de Spitalul din Brașov, unde se susține că doi șefi ai spitalului au favorizat o firmă de catering, provocând un prejudiciu estimat la 3,5 milioane de euro.

Tribunalele și curțile de apel din mai mult de jumătate din țară au anulat probele din dosarele de corupție, conform datelor centralizate de HotNews. Aceasta decizie a fost influențată de o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție din 16 septembrie 2025, care a reglementat competența polițiștilor DGA, aplicată retroactiv de unele instanțe.

Ce impact are anularea probelor asupra justiției?

Marius Hărșan, prim-procurorul Parchetului Tribunalului Mureș, a declarat că anularea probelor a paralizat activitatea DGA, iar alte organe de urmărire penală s-au simțit depășite de situație. Din cele 33 de parchete care au răspuns solicitărilor, 15 au raportat anularea probelor în dosare, ceea ce a dus la o primă achitare pe fondul acestor decizii.

• În total, 19 dosare au fost afectate de anularea probelor.
• Judecătorii din Tribunalul Neamț au anulat probele în 4 din 11 dosare.
• Șapte parchete nu au comunicat datele solicitate.

Decizii contradictorii în instanțe

Deciziile instanțelor au fost contradictorii, ceea ce a generat confuzie în aplicarea legii. De exemplu, în unele județe, judecătorii au menținut probele, în timp ce în altele au decis să le excludă. Această situație a ridicat întrebări despre eficiența sistemului judiciar și despre modul în care se gestionează cazurile de corupție în România.

În concluzie, cazul judecătoarei care contestă anularea probelor culese de DGA subliniază provocările cu care se confruntă justiția română în lupta împotriva corupției, într-un context de decizii variate și de impact asupra proceselor legale.