Sursă: Mediafax.ro
Președintele Nicușor Dan a depus, luni, o sesizare la Curtea Constituțională în legătură cu noua lege privind integritatea, contestând anumite prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese. Acțiunea sa vine în contextul în care legea impune obligații pentru soții și parteneri ai demnitarilor de a depus declarații, aspect criticat de Administrația Prezidențială.
Citește și: Nicușor Dan face consultări cu partidele înainte de anunțarea noului premier
Legea introduce prevederi considerate "flagrant neconstituționale", în special în ceea ce privește definirea relațiilor "asemănătoare celor dintre soți". În sesizare, se arată că legea nu stabilește criterii clare pentru aceste relații, precum durata, conviețuirea sau interdependența economică, ceea ce poate duce la interpretări subiective și aplicare arbitrară.
Contestație la CCR pentru prevederile legii ANI
Administrația Prezidențială susține că forma adoptată de Parlament conține prevederi care pot compromite scopul legii și pot încălca dreptul la viață privată al persoanelor vizate. În sesizare, se precizează că nerespectarea obligațiilor poate atrage răspunderea contravențională, chiar dacă acele persoane nu exercită funcții publice sau prerogative de autoritate.
- Legea extinde obligația de declarație la "soțul, soția sau persoana cu relații asemănătoare"
- Nu stabilește criterii obiective pentru aceste relații
- Răspunderea contravențională poate fi aplicată pentru legături afective
- Se invocă dreptul la viață privată și libertatea personală
- Contestația vizează și sancțiunile pentru conflict de interese
Impactul și reacțiile la nivel politic
Președinția afirmă că legea nu stabilește reguli clare pentru relațiile de parteneriat, ceea ce poate duce la abuzuri și interpretări subiective. Nicușor Dan, fost primar al Capitalei și actual președinte, contestă aceste prevederi, considerând că afectează dreptul la viață privată și libertatea individuală a cetățenilor.
De asemenea, se menționează că legea transformă sancțiunile pentru conflicte de interese, ceea ce poate duce la încetarea automată a mandatelor sau funcțiilor, dacă se constată incompatibilități. Reacțiile politice sunt împărțite, cu opoziție din partea PSD și critici din partea USR și PNL, care susțin că prevederile pot fi folosite în mod abuziv.
În concluzie, contestarea la CCR vizează aspecte legate de dreptul la viață privată și de claritatea normelor, iar decizia Curții va influența modul de aplicare a noii legi privind integritatea în administrație.