Sursă: Mediafax.ro

Președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România, Traian Briciu, afirmă că decizia CJUE din cauza «Lin II» nu schimbă fundamental modul în care instanțele române aplică regulile privind prescripția răspunderii penale. Evenimentul s-a pronunțat joi, iar analiza sa indică faptul că hotărârile definitive pe motivul prescripției rămân în vigoare și nu pot fi revizuite.

Traian Briciu susține că această decizie consolidează principiul autorității de lucru judecat și stabilește clar că hotărârile definitive nu mai pot fi redeschise din cauza prescripției. Într-o analiză pentru publicația Adevărul, el explică că «Lin2» urmează linia deciziei anterioare «Lin1», din 2023, și nu aduce schimbări majore în interpretarea legislației penale din România.

Ce înseamnă decizia CJUE pentru justiția română?

Potrivit lui Briciu, hotărârea CJUE afirmă că autoritatea de lucru judecat împiedică redeschiderea cauzelor deja soluționate definitiv pe motivul prescripției. În plus, aceasta precizează că hotărârile definitive nu pot fi afectate, indiferent de interpretările ulterioare ale instanțelor naționale.

• Decizia consolidează principiul autorității de lucru judecat
• Hotărârile definitive nu pot fi reexaminate pe motivul prescripției
• Dosarele aflate pe rol rămân în dezbatere
• Decizia nu afectează hotărârile deja definitive
• Impactul asupra proceselor în curs este mai puțin clar

Ce consecințe are pentru sistemul judiciar din România?

Traian Briciu subliniază că efectele hotărârii CJUE sunt mai puțin clare pentru procesele care nu au fost încă soluționate definitiv. El explică că decizia nu invalidază automat hotărârea din 2022 a Înaltei Curți, care aplică principiul legii penale mai favorabile (mitior lex).

Președintele UNBR amintește că această normă constituțională impune aplicarea retroactivă a legii penale mai favorabile, fiind o obligație, nu o opțiune. Astfel, decizia CJUE nu contrazice această interpretare, ci o menține în vigoare, garantând protecția drepturilor fundamentale ale persoanelor.

În concluzie, Traian Briciu consideră că hotărârea CJUE întărește principiile fundamentale ale dreptului european și național, fără a modifica radical modul în care instanțele române vor aplica regulile privind prescripția răspunderii penale în viitor.