O dronă de fabricație rusă s-a prăbușit pe un bloc de locuințe din Galați, în noaptea de joi spre vineri, fiind considerat cel mai grav incident de acest gen din România de la începutul conflictului din Ucraina.
Incidentul s-a produs în jurul orei 00:30, când drona a căzut pe acoperișul unui imobil din zona centrală a orașului Galați. Două persoane au fost rănite în urma prăbușirii: o femeie de 53 de ani și un copil de 14 ani, conform datelor transmise de Ministerul Sănătății. Aceștia au suferit răni ușoare și au fost transportați la spital pentru investigații, însă starea lor este stabilă.
Președintele Nicușor Dan a mers personal la Galați pentru a discuta cu victimele și pentru a evalua situația. El a declarat că "au fost niște răni, nu sunt deloc grave" și a anunțat că Guvernul va acorda ajutoare financiare familiilor afectate, prin decizia Comitetului Național pentru Situații de Urgență. Astfel, familiile ale căror locuințe au fost avariate în proporție mai mică de 25% vor primi 10.000 de lei, iar cele cu daune mai mari vor beneficia de 25.000 de lei.
Reacții internaționale după prăbușirea dronei din Galați
Incidentul a atras reacții ferme din partea liderilor internaționali. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că "comportamentul nesăbuit al Rusiei reprezintă un pericol pentru toți" și a discutat vineri cu președintele Nicușor Dan despre situație. Alți oficiali occidentali au condamnat acțiunile Moscovei și au transmis mesaje de solidaritate cu România.
Nicușor Dan a explicat că drona face parte dintr-un grup de 43, care a venit dinspre est, din Ucraina, și că traiectoria sa s-a modificat după ce a fost lovită probabil deasupra orașului Reni, din Ucraina, apoi a intrat în spațiul aerian românesc, îndreptându-se spre Galați.
De ce nu a fost doborâtă drona?
Ministerul Apărării Naționale a publicat două clipuri video în care explică de ce dronele care pătrund neautorizat în spațiul aerian românesc nu au fost doborâte. Potrivit oficialilor, România dispune de una dintre cele mai avansate legi care permite neutralizarea dronelelor, însă utilizarea armamentului letal este permisă doar dacă siguranța cetățenilor nu este pusă în pericol.
- Forțele armate pot folosi arme antiaeriene doar în condiții speciale
- Nu pot trage cu tunul de 2x30mm din motive de siguranță
- Metoda focului de baraj nu poate fi aplicată dacă drona nu poate fi vizată direct
Purtătorul de cuvânt al MapN, colonelul Cristian Popovici, a menționat că "nu poți să tragi cu tunul de 2x30mm" și că "focul de baraj se face doar dacă dispozitivul poate fi vizat", explicând dificultățile în doborârea dronelor din cauza tehnologiei avansate și a riscurilor pentru civili.
Analiza situației ridică întrebări despre capacitatea României de a intercepta și neutraliza dronele inamice, în contextul tensiunilor crescute din regiune. Incidentul de la Galați a reactivat discuțiile privind securitatea spațiului aerian și măsurile de apărare națională.