Sursă: Libertatea.ro
O posibilă retrogradare a României de la ratingul BBB- la 'junk' nu este doar o scădere de treaptă, ci va avea efecte majore pe piața financiară. În prezent, BBB- reprezintă ultima categorie de 'investment grade'.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
Ratingul de țară este o evaluare independentă a capacității unui stat de a-și onora datoriile la timp și integral. Acest indicator influențează deciziile investitorilor internaționali, fiind un barometru al riscurilor economice, sociale și politice ale unei țări.
Mai simplu spus, ratingul de țară indică cât de sigur este pentru investitori să plaseze capital în acea țară, nu cât de bogată este ea. Cu alte cuvinte, măsoară probabilitatea ca statul să-și plătească datoriile, nu nivelul de dezvoltare economică.
Ce agenții stabilesc ratingul de țară și cum influențează România
Principalele organisme care evaluează ratingurile de țară sunt trei mari agenții globale: Standard & Poors, Moody’s și Fitch. Acestea au sediul în New York și au o istorie de peste două secole în domeniu. Alte agenții, precum China Chengxin și Japan Credit Rating Agency, sunt mai cunoscute pentru evaluarea companiilor private, dar calculele lor sunt importante pentru piețele financiare internaționale.
- Standard & Poors, Moody’s și Fitch dețin împreună peste 95% din piața ratingurilor globale
- Ratingurile variază de la AAA (cel mai sigur) până la C (cel mai riscant)
- Scala de rating diferă ușor între agenții, Moody’s având o sistematizare proprie
- O retrogradare la junk va crește costurile de împrumut ale României și va afecta încrederea investitorilor
Ce înseamnă pentru România o retrogradare la categoria junk
Dacă ratingul de țară al României va coborî de la BBB- la 'junk', consecințele vor fi semnificative. Pe plan economic, costurile de finanțare vor crește, iar accesul la piețele internaționale se va restricționa. În plus, va scădea atractivitatea pentru investitori, ceea ce poate duce la o reducere a investițiilor străine directe.
În context politic, o astfel de retrogradare poate semnala instabilitate sau riscuri majore, afectând și percepția asupra stabilității macroeconomice a țării. Autoritățile vor fi nevoite să implementeze măsuri de consolidare a economiei și de reducere a riscurilor pentru a evita o criză financiară.
În concluzie, o coborâre la categoria junk nu este doar o scădere de treaptă, ci un semnal de alarmă pentru economia României, cu efecte directe asupra costurilor de împrumut, investițiilor și încrederii internaționale.