Dragoş Pîslaru a anunţat joi că România va primi 2,62 miliarde de euro din cererea de plată 4 din PNRR, după ce Comisia Europeană a aprobat oficial această solicitare.
Potrivit ministrului, această cerere a fost complet pregătită de Guvernul Bolojan și reprezintă o etapă importantă în implementarea planului național de recuperare și reziliență. Este pentru prima dată când o cerere de plată nu are nicio corecție sau sumă suspendată, ceea ce indică o maturizare a procesului și o încredere crescută în progresul proiectului.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
Stadiul de implementare al PNRR-ului a depășit 60%, conform declarațiilor oficiale, ceea ce plasează România dincolo de coada clasamentului european. În plus, pe partea de grant, țara mai are de încasat aproximativ 4,9 miliarde de euro, sau 4,2 miliarde, dacă se scade prefinanțarea deja obținută.
Impactul aprobării cererii de plată nr. 4 asupra finanțării naționale
Reprezentanții guvernamentali subliniază că această aprobare confirmă avansul semnificativ al proiectelor finanțate din fonduri europene. În total, România mai are de primit circa 7,7 miliarde de euro, sumă netă, și până la 10 miliarde de euro, dacă se ia în calcul și partea de împrumuturi.
- Valoarea totală a fondurilor din PNRR pentru România: 7,7 miliarde de euro
- Suma totală brută, inclusiv împrumuturi: 10 miliarde de euro
- Progresul implementării: peste 60%
- Sumă de încasat pe partea de grant: 4,9 miliarde de euro
- Sumă de încasat din împrumuturi: aproximativ 5 miliarde de euro
Reacții și perspective după aprobarea oficială a cererii de plată
Reacțiile oficiale sunt pozitive, iar oficialii subliniază că această etapă marchează o maturizare a procesului de implementare a PNRR-ului. Ministrul Pîslaru a adăugat că, pentru prima dată, cererile de plată nu au fost suspendate sau corectate, ceea ce indică un progres semnificativ în gestionarea fondurilor europene.
Specialiștii și analiștii economici consideră că această aprobare va impulsiona proiectele de dezvoltare și va crește încrederea în capacitatea României de a-și respecta angajamentele europene. În același timp, se așteaptă ca și celelalte etape ale PNRR-ului să fie accelerate, pentru a atinge ținta de implementare integrală până în 2026.
Pe termen mediu, această decizie va avea un impact pozitiv asupra bugetului național și asupra proiectelor de infrastructură, digitalizare și reforme administrative, contribuind la creșterea economică și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor.
Următoarele luni vor fi decisive pentru finalizarea etapelor rămase, iar autoritățile se angajează să mențină ritmul și transparența în gestionarea fondurilor europene.