Țările nordice, considerate mult timp atractive pentru investițiile în centre de date datorită climei stabile și abundenței de energie regenerabilă, încep acum să ia în calcul limitarea extinderii acestor infrastructuri mari consumatoare de energie, pe fondul creșterii accelerate a cererii din rețea.
În centrul dezbaterii se află Danemarca, prima dintre țările nordice care abordează direct problema, după formarea unui nou guvern și o explozie a cererilor de acces la rețea, ceea ce a dus la o pauză în aprobarea noilor proiecte, notează CNBC.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
La nivel global, centrele de date se confruntă tot mai des cu opoziție din cauza consumului ridicat de energie. În SUA, statul Maine a fost aproape de a interzice construcția de centre de date, iar alte state precum Virginia și Oklahoma iau în considerare moratorii. În Europa, doar Irlanda și Țările de Jos au impus restricții totale, ulterior relaxate parțial.
Presiunea asupra rețelelor electrice crește pe continent, pe măsură ce boom-ul inteligenței artificiale se adaugă electrificării și digitalizării economiei. În Danemarca, autoritățile afirmă că nu pot aproba pur și simplu noile conexiuni, din cauza unei „explozie” a cererilor de capacitate.
Aproximativ 60 GW de proiecte așteaptă conectarea la rețea, în timp ce vârful de consum al țării este de 7 GW. Centrele de date reprezintă aproape un sfert (14 GW) din aceste solicitări.
Ce înseamnă limitarea proiectelor de centre de date pentru industria AI?
Henrik Hansen, CEO al Asociației Industriei Centrelor de Date (DDI), afirmă că o prelungire a moratoriului nu poate fi exclusă și că industria trebuie să devină mai selectivă în privința proiectelor. El descrie situația ca pe o „fantezie”, în care cererea depășește masiv capacitatea reală a rețelei și sugerează introducerea unor criterii mai stricte pentru prioritizare, precum maturitatea proiectului, decizia de investiție, clienții și beneficiul social.
Unele dezbateri ridică întrebarea dacă ar trebui prioritizat un centru de date sau un spital, în contextul resurselor limitate. Reprezentanți ai industriei, precum Schneider Electric și think tank-ul Concito, susțin ideea unor criterii clare, dar resping excluderea completă a anumitor sectoare, considerând că accesul la energie trebuie gestionat echilibrat, nu blocat.
Contextul actual indică o schimbare majoră în modul în care se gestionează dezvoltarea infrastructurilor digitale în Europa și nu numai, semnalând sfârșitul entuziasmului pentru extinderea rapidă a centrelor de date în condițiile actuale de resurse.
Reacțiile oficiale din Danemarca și alte state europene vor influența probabil politica energetică și investițiile în sectorul digital, în timp ce industria trebuie să se adapteze noilor realități pentru a evita restricții mai dure în viitor.