Sursă: Observatornews.ro
Ministrul interimar al Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a atras atenția asupra riscurilor majore ale amendamentelor adoptate în Senat la legislația decarbonizării. El susține că aceste modificări pot bloca accesul României la fondurile europene și pot pune în pericol miliarde de euro din PNRR.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
Potrivit oficialului, amendamentele votate în Senat ar putea genera o situație de reversibilitate în cazul Jalonului 114, ceea ce ar duce la penalități financiare mai mari decât cele prevăzute inițial. El a explicat că Guvernul a negociat cu Bruxelles-ul pentru a diminua efectele închiderii capacităților de producție energetică, în contextul în care închiderea capacităților adiționale de energie riscă să atragă penalități dacă amendamentele trec de votul final.
Riscurile pentru finanțarea europeană și impactul asupra proiectelor
Dragoș Pîslaru a precizat că modificările retroactive ale regulilor încalcă principiul ireversibilității reformelor din regulamentul european și pot bloca depunerea noilor cereri de plată, inclusiv cele deja îndeplinite. În cazul în care amendamentele devin lege, România ar putea pierde fonduri importante pentru spitale, școli și infrastructură.
- Blocarea automată a Cererii de Plată nr. 5 și nr. 6
- Pierdere de miliarde de euro din fondurile europene
- Evaluări negative din partea agențiilor de rating
- Pierdere de credibilitate internațională
- Riscul de a nu putea finanța proiecte esențiale pentru infrastructură și sănătate
Apel la responsabilitate și responsabilitatea parlamentarilor
Ministrul Pîslaru face un apel ferm la responsabilitate către membrii Parlamentului, în special către PSD, pentru a evita adoptarea unor amendamente care pot avea consecințe grave pentru finanțele și dezvoltarea României. El subliniază că negocierile tehnice cu Comisia Europeană trebuie să continue pentru a menține stabilitatea reformelor deja plătite și implementate.
Consecințele acestor modificări ar putea duce la evaluări negative din partea agențiilor de rating și la pierderea credibilității țării în fața partenerilor europeni, afectând astfel proiectele de modernizare și dezvoltare a infrastructurii naționale.