De la data de 14 august 2026, centrala nucleară de la Cernavodă a fost oprită, iar România a funcționat fără această unitate, care în mod normal acoperea aproximativ 20% din producția națională de energie. Această situație a avut un impact semnificativ asupra pieței de energie, fiind observate creșteri ale importurilor și ale prețurilor.
Pe baza datelor Transelectrica și OPCOM, s-a constatat că volumele de energie importată au crescut cu aproape 50% față de aceeași perioadă a anului trecut. În plus, prețul mediu spot a fost de 157 euro/MWh, față de 88 euro/MWh în 2025 pentru perioada similară. În aceste condiții, factura pentru consumatorii români s-a ridicat la circa 58 de milioane de euro, comparativ cu 22,5 milioane de euro în anul anterior.
Citește și: Emergy se extinde în sectorul centrelor de date din România
Impactul opririi centralei în sezonul rece
Specialiștii atrag atenția că dacă această oprire s-ar fi produs în sezonul rece, când producția de energie solară este redusă, situația ar fi fost mult mai delicată. În contextul în care sezonul rece se apropie, reactivarea centralei de la Cernavodă devine o prioritate pentru a evita o criză energetică mai gravă.
În concluzie, perioada fără funcționarea centralei a evidențiat vulnerabilitățile sistemului energetic național, mai ales în condițiile în care sursele alternative, precum energia solară, au fost esențiale pentru acoperirea consumului. Autoritățile și operatorii de piață urmăresc cu atenție redeschiderea unităților pentru a preveni creșteri și mai mari ale prețurilor în sezonul rece.