Sursă: Hotnews.ro
Polonia a realizat recent un test cu un tren care a atins viteza de 250 km/h, în timp ce România își planifică dezvoltarea infrastructurii feroviare pentru perioada 2026-2030. Documentul oficial arată că lungimea liniilor „epuizate” din punct de vedere tehnic a ajuns la 72%, în creștere față de anii anteriori.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
În ultimii 15 ani, numărul de kilometri de cale ferată „epuizați” s-a dublat, afectând direct pasagerii și angajații CFR. În plus, performanța economică a avut de suferit: traficul de marfă a scăzut cu 23%, deși s-a planificat o creștere de 25%. Aceasta duce la timpi mai mari de livrare și prețuri mai mari pentru firme și consumatori.
Ce spune strategia României despre starea căilor ferate?
Guvernul a alocat în ultimii cinci ani 30 de miliarde de lei pentru infrastructură, deși necesarul era de 65 de miliarde. Pentru următorii cinci ani, suma estimată pentru reparații și modernizare este de 132 de miliarde de lei, adică 26 de miliarde de euro. În 2021-2025, s-au alocat doar 45% din fondurile necesare, iar starea tehnică a infrastructurii s-a deteriorat semnificativ.
- 72% din liniile de cale ferată sunt considerate epuizate din punct de vedere tehnic
- Numărul restricțiilor de viteză a crescut cu 54% față de 2021
- Longimea porțiunilor cu restricții a crescut cu 142%, ajungând la 1.688 km în 2025
- 68% dintre poduri și 86% dintre tunele au depășit termenul de reînnoire
Ce impact are degradarea infrastructurii feroviare?
Degradarea rețelei feroviare a dus la creșterea timpilor de transport și la costuri mai mari pentru companii. În timp ce Polonia testează trenuri de mare viteză pentru reducerea timpilor de călătorie între orașe, în România, un traseu de 231 km între București și Făgăraș se parcurge în peste 4 ore, semn că infrastructura actuală nu face față cerințelor moderne.
Conform oficialilor, investițiile insuficiente și degradarea tehnică au dus la o creștere semnificativă a restricțiilor de viteză și la reducerea siguranței și eficienței transportului feroviar. În plus, lipsa fondurilor pentru reparații curente a agravat situația, iar numărul de porțiuni cu restricții a crescut considerabil în ultimii ani.
În concluzie, dacă nu se vor aloca fonduri suficiente și nu se vor face reparațiile necesare, degradarea infrastructurii feroviare va continua, afectând economia și mobilitatea în România, în timp ce Polonia avansează spre trenuri de mare viteză și timpi de călătorie mult reduși.