România se confruntă cu riscul unei crize energetice semnificative, în special în cazul în care Centrala Nucleară de la Cernavodă nu reușește să pornească, iar iarna se dovedește a fi foarte rece.Importurile de electricitate ar putea atinge capacitatea maximă a rețelei, generând astfel dificultăți suplimentare.
Bucureștiul nu dispune de o strategie energetică pe termen lung, iar mai multe decizii politice din ultimii ani au afectat grav sectorul energetic.Printre acestea se numără:
Citește și: Guvernul a aprobat majorarea salariilor angajaților Oil Terminal cu 6,5%
Decizii politice controversate afectează sectorul energetic
1) Legea offshore adoptată în 2018, sub conducerea lui Liviu Dragnea, a contribuit la întârzierea procesului de extracție a gazului din câmpul Neptun Deep.Această legislație a instituit un impozit suplimentar și a creat condiții comerciale nefavorabile pentru investitorii străini, determinând astfel retragerea ExxonMobil din proiect.
2) Termocentrala de la Iernut, recunoscută ca o unitate energetică de importanță strategică, ar fi trebuit să devină operațională în 2020, însă va începe să funcționeze abia pe 31 decembrie 2026.Aceasta ar trebui să contribuie cu aproximativ 5% până la 7% din necesarul energetic al României.
3) Calendarul din PNRR a prevăzut închideri de mine înainte ca centralele pe gaz să fie funcționale.Actualul ministru al Energiei, Dumitru Chisalita, a subliniat că „cărbunele rămâne indispensabil iernii care urmează”.
4) Stocarea energiei nu a ținut pasul cu creșterea energiilor regenerabile, iar sistemul actual produce insuficient în perioadele de cerere maximă.Planurile de stocare vizează creșterea capacității în următorii ani.
5) Reactoarele 3 și 4 de la Centrala Nucleară de la Cernavodă sunt așteptate să fie finalizate în 2030 și 2031, iar actualele reactoare sunt oprite din cauza secetei, ceea ce complică și mai mult situația energetică a țării.