România se confruntă cu riscul unei crize energetice severe, mai ales în cazul în care Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va fi repornită, iar iarna se anunță a fi rece.În plus, importurile de energie electrică ar putea atinge capacitatea maximă a rețelei, generând astfel probleme adiționale.
Capitala nu dispune de o strategie energetică pe termen lung, iar deciziile politice din ultimii ani au dus la stagnarea investițiilor și proiectelor esențiale.Printre acestea se numără:
Decizii politice care au afectat sectorul energetic
1) Legea offshore din 2018, adoptată sub conducerea lui Liviu Dragnea, a provocat întârzieri în extragerea gazului din zăcământul Neptun Deep.Aceasta a instituit un impozit suplimentar, descurajând astfel participarea companiilor internaționale.ExxonMobil a decis să se retragă, iar Romgaz a preluat acțiunile.
2) Termocentrala de la Iernut, deși clasificată ca unitate energetică strategică, a fost întârziată.Așteptată să pornească pe 31 decembrie 2026, ar trebui să asigure între 5% și 7% din consumul energetic al țării.
3) Închiderea prematură a minelor de cărbune, conform PNRR, a fost o altă decizie problematică.Actualul ministru al Energiei, Dumitru Chisăliță, a subliniat că „cărbunele rămâne indispensabil iernii care urmează”.
4) Stocarea energiei a rămas în urma dezvoltării energiilor regenerabile, iar sistemul actual produce insuficient în perioadele de cerere maximă.
5) Întârzierile în construirea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, proiecte ce au început în 1980, vor influența în mod semnificativ capacitatea de producție a energiei electrice.Finalizarea acestora este așteptată în anii 2030 și 2031.
În prezent, reactoarele nucleare de la Cernavodă contribuie cu 20% la necesarul de energie electrică al României, însă funcționarea lor este suspendată din cauza secetei.Unitatea 1 va fi oprită pentru a beneficia de modernizare, iar incertitudinile legate de compensarea acestei opriri suscită întrebări cu privire la viitorul energetic al națiunii.