Sursă: Stirileprotv.ro
Un secretar de stat din Ministerul Energiei avertizează asupra riscurilor deciziei de a redeschide centrale pe cărbune deja închise. Cristian Buşoi subliniază că această măsură poate avea consecințe grave pentru România, atât financiare, cât și în relația cu partenerii europeni.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
El a precizat că eforturile Guvernului se concentrează pe menținerea în funcțiune a Unității de la Turceni, parte din reforma pieței de energie electrică, care vizează înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Buşoi a menționat că studiile validate de ACER susțin această strategie, însă decizia de a relua activitatea centralelor închise poate avea implicații negative pentru țară.
Ce riscuri implică redeschiderea centralelor pe cărbune în România?
Secretarul de stat avertizează că această decizie poate duce la blocarea cererilor de plată din PNRR, penalități financiare de peste un miliard de euro și riscul de a pierde fonduri pentru proiecte importante în sănătate, educație și infrastructură.
- Blocarea cererilor de plată nr. 5 și nr. 6 din PNRR
- Penalități financiare de peste un miliard de euro
- Pierdere de fonduri pentru spitale, școli și infrastructură
- Pericolul de a afecta credibilitatea României în fața partenerilor europeni
Reacțiile politice și negocierile în curs
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a cerut public premierului demis Bolojan să ceară autorizație de la Bruxelles pentru redeschiderea centralelor pe cărbune. În același timp, președintele Nicușor Dan a avertizat că va folosi toate prerogativele constituționale dacă va fi adoptată legea decarbonizării, care prevede închiderea treptată a centralelor pe lignit și huilă.
Senatul a aprobat recent proiectul de lege, cu excepții pentru situații de urgență, precum mobilizarea resurselor pentru război sau prevenirea amenințărilor la adresa suveranității naționale. În aceste cazuri, punerea în funcțiune a noilor capacități energetice pe bază de lignit sau huilă poate fi autorizată temporar.
În contextul actual, decizia de a redeschide aceste unități devine o chestiune de responsabilitate națională, iar autoritățile negociază cu Comisia Europeană pentru a evita penalități și pierderea fondurilor europene. Buşoi subliniază că România trebuie să prioritizeze securitatea energetică și interesele financiare ale țării.
Această situație evidențiază dificultățile și dilemele pe care le are România în tranziția energetică, în condițiile în care deciziile politice pot avea efecte pe termen lung asupra stabilității și credibilității sistemului energetic național.