Sursă: Observatornews.ro
Un român a ajuns în situație dificilă după ce a contractat un împrumut la o instituție financiară nebancară (IFN), fiind acum executat silit și cu datorii de patru ori mai mari decât suma împrumutată. George Ene, în vârstă de 40 de ani, povestește că a fost atras de reclamele tentante și de ușurința cu care a putut obține banii.
Citește și: Inflația a crescut la 6,61% în septembrie 2026, cu majorări mari la combustibili
El a declarat că a accesat un credit de 3.000 de lei pentru a plăti ratele restante la bancă, însă după câteva săptămâni a aflat că dobânzile începuseră să curgă și suma de rambursat a crescut peste 10.000 de lei. În prezent, George plătește lunar 2.800 de lei, din care 1.000 de lei sunt pentru ratele la bancă și IFN. El recunoaște că a fost orbit de promisiunea de rapiditate și ușurință a creditului.
Capcana dobânzii mari la IFN-uri
Specialiștii avertizează că dobânda de 1% pe zi, oferită de unele IFN-uri, poate ajunge la o rată anuală de peste 1.000%. Irina Chițu, director FinZoom, explică faptul că această dobândă reprezintă o capcană pentru consumatori, iar legea prevede că suma totală de rambursat nu trebuie să depășească de două ori valoarea împrumutului.
- Dobânda de 1% pe zi poate duce la o rată anuală de peste 1.000%
- Legea impune plafonarea sumei totale de rambursat la maximum dublul împrumutului
- Majoritatea clienților nu înțeleg pe deplin condițiile și riscurile
Activitatea IFN-urilor, supravegheată de autorități
Activitatea instituțiilor financiare nebancare este monitorizată de Banca Națională a României, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor și Oficiul pentru Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Cu toate acestea, mulți clienți se confruntă cu practici ilegale sau înșelătoare, iar situația devine tot mai critică în contextul crizei economice.
Președintele ANPC, Bekesi Csaba, a declarat că doar 27 din cele aproximativ 100 de IFN-uri verificate în ultimii cinci ani au respectat legislația, însă nu a dorit să detalieze modul în care funcționează aceste instituții. În România, activitatea IFN-urilor este reglementată, însă mulți consumatori nu înțeleg pe deplin riscurile și condițiile contractuale.
Datorită analfabetismului funcțional și a mesajelor înșelătoare, mulți români cad pradă promisiunilor de câștig rapid, ajungând în situații financiare extrem de complicate, precum cazul lui George Ene.
În concluzie, consumatorii trebuie să fie extrem de atenți la condițiile de creditare și să ceară informații clare înainte de a semnat orice contract cu IFN-urile, pentru a evita situații de criză financiară și executare silită.