Nouă state membre ale Uniunii Europene au cerut autorităților europene adoptarea unor măsuri mai dure pentru controlul populației de cormorani, păsări acvatice protejate în prezent de legislația europeană, din cauza impactului asupra resurselor de pește și fermelor piscicole. Într-o notă discutată recent de miniștrii agriculturii și diplomați europeni, se estimează că această specie, numărând aproximativ două milioane de exemplare, consumă anual circa 360.000 de tone de pește, echivalentul unei treimi din producția totală de acvacultură a Europei.

Țările baltice, estice și central-europene, unde cormoranii sunt mai răspândiți, susțin ca UE să permită măsuri precum vânătoarea, perturbarea zonei de cuibărit sau aplicarea de ulei pe ouă pentru a limita reproducerea. Potrivit unor oficiali, scopul nu este eliminarea completă a păsărilor, ci menținerea unui echilibru între prădători și resursele piscicole, pentru a evita pagubele economice majore.

Ce măsuri propun statele europene pentru controlul cormoranilor?

Statele solicită autorizarea vânătorii și perturbarea cuiburilor, precum și aplicarea de ulei pe ouă pentru a reduce reproducerea păsărilor. Aceste măsuri sunt considerate necesare pentru a proteja fermele piscicole și stocurile de pește, afectate de consumul excesiv al cormoranilor. Reprezentanții susțin că aceste acțiuni trebuie să fie echilibrate și să nu afecteze grav populația de păsări.

• Estimare a populației de cormorani: circa 2 milioane de exemplare
• Consumul anual de pește: aproximativ 360.000 de tone
• Statele care susțin măsuri dure: 9 țări din UE
• Măsuri propuse: vânătoare, perturbarea cuiburilor, aplicarea de ulei pe ouă
• Impactul asupra industriei piscicole: o treime din producția europeană

Care sunt argumentele organizațiilor de mediu în conflictul cu autoritățile?

Organizațiile ecologice, precum BirdLife, consideră păsările ca fiind țapi ispășitori pentru problemele cauzate de presiunea umană asupra ecosistemelor acvatice. Reprezentanta Anouk Puymartin a afirmat că soluția pe termen lung constă în refacerea și restaurarea naturii, prin refacerea râurilor și zonelor de coastă, pentru a ajuta populațiile de pește să se refacă și să devină mai rezistente la prădători. În opinia lor, sacrificarea păsărilor nu este o soluție sustenabilă, iar măsurile preventive precum plasele pot proteja fermele fără a afecta echilibrul natural.

Istoria conflictului între oameni și cormorani datează din Evul Mediu, când împăratul Carol al IV-lea cerea uciderea păsărilor pentru pagubele provocate peștilor. În anii 1950-1970, populația a fost redusă drastic din cauza vânătorii și pesticidelor, însă legislația europeană a permis ulterior revenirea speciei, protejată prin Directiva Păsări din 1979. În prezent, vânătoarea este permisă doar în condiții stricte și justificată de caz, pentru a menține un echilibru între natură și activitatea umană.