Regulamentul european privind emisiile de metan a fost adoptat în 2024, însă România întâmpină dificultăți în implementare, deși avea termene clare pentru stabilirea instituțiilor responsabile și sancțiuni pentru neconformare, care au fost depășite. În plus, controlul emisiilor de metan devine tot mai important în contextul conflictului din Orientul Mijlociu, care a perturbat aprovizionarea cu petrol și gaze la nivel global, afirmă Elena Ocenic, adjunct lecturer în cadrul FABIZ din ASE, la CEC Bank pentru afaceri românești.
România are o industrie de peste 100 de ani în sectorul petrolier și gazier, iar subiectul metanului rămâne adesea ignorat, fiind considerat o "Cenușăreasă" a discuției climatice. Elena Ocenic subliniază că, pe termen scurt, metanul are o capacitate de retenție a căldurii de 80 de ori mai mare decât dioxidul de carbon, ceea ce îl face extrem de periculos pentru schimbările climatice. Fenomene meteo extreme, incendii de vegetație și alte dezastre naturale sunt direct legate de aceste emisii, explică specialistul.
Citește și: Un elev a amenințat colegii cu un briceag la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare
Impactul emisiilor de metan asupra schimbărilor climatice și oportunitățile de reducere
În perioada 2021-2024, pierderile generate de fenomenele climatice în Europa s-au ridicat la 200 de miliarde de euro, conform estimărilor. Elena Ocenic adaugă că emisiile de metan provin din mai multe surse, iar aproximativ o treime din acestea sunt generate de sectorul energetic, unde tehnologiile de măsurare și localizare a emisiilor sunt deja disponibile, inclusiv din spațiu.
- România are peste 50.000 de sonde active în sectorul petrolier și gazier.
- Se estimează că aproximativ 30% din emisiile de metan pot fi reduse cu investiții minime.
- Pierderile globale din industria gazelor și petrolului prin ventilare și scurgeri depășesc 350 de miliarde de metri cubi anual.
- La nivel internațional, se pierd circa 110 miliarde de metri cubi de gaze în strâmtoarea Ormuz, închisă temporar.
- România nu a stabilit încă autoritățile competente pentru gestionarea emisiilor și nici regim de sancțiuni pentru nerespectare.
Provocări și perspective pentru România în gestionarea emisiilor de metan
Dincolo de lipsa unor reglementări clare, România trebuie să își stabilească urgent autoritățile responsabile și un regim de sancțiuni pentru a respecta regulamentul european. În faza incipientă, nivelul de intervenție nu necesită investiții foarte mari, iar tehnologiile de detectare și reducere a emisiilor sunt deja accesibile.
Relevanța subiectului devine și mai acută în contextul geopolitic actual, când pierderile de gaze din strâmtoarea Ormuz și din industrie arată cât de mult se pierde fără conștientizare și măsuri eficiente. Elena Ocenic subliniază că, deși metanul este adesea neglijat, el reprezintă "elefantul din încăpere" în lupta împotriva schimbărilor climatice, fiind nevoie de acțiuni rapide și eficiente pentru reducerea emisiilor și protejarea mediului.