Organizația Meteorologică Mondială (OMM) avertizează că temperaturile la nivel mondial vor continua să atingă niveluri record până în anul 2030, conform unui raport recent. Anii 2015-2025 au fost cei mai calzi 11 ani înregistrați vreodată, iar această tendință se va menține, spun specialiștii.
Potrivit buletinului OMM, cu sprijinul Serviciului Meteorologic al Regatului Unit, există o probabilitate de 86% ca unul dintre anii din intervalul 2026-2030 să devină cel mai cald an înregistrat până acum, deținut de 2024, conform agenției AFP citată de News.ro. Leon Hermanson, principalul autor al raportului, afirmă că „un episod El Niño este prevăzut la sfârșitul lui 2026, ceea ce crește șansele ca 2027 să fie un an-record”.
Citește și: Un elev a amenințat colegii cu un briceag la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare
Impactul fenomenului El Niño asupra temperaturilor globale
Previziunile pentru următorii ani indică o tendință către condiții El Niño, mai ales în 2027 și 2028. Acest fenomen ciclic, caracterizat prin creșterea temperaturilor de suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific, influențează clima mondială pe mai multe luni. Ultimul episod El Niño, din 2023 și 2024, a fost cel mai cald din istorie, afectând întreaga planetă.
- El Niño apare de obicei la un interval de 2-7 ani
- Durata episodului este între 9 și 12 luni
- Ultimul episod a fost în 2023 și 2024
- Temperatura medie globală a fost cu aproximativ 1,55°C peste nivelurile preindustriale în 2024
- Se estimează că între 2026 și 2030, temperaturile vor depăși cu 1,3°C până la 1,9°C media din perioada 1850-1900
Consecințele încălzirii globale și perspectivele pe termen lung
Raportul OMM subliniază că, în timp ce o parte a Europei se confruntă cu valuri de căldură excepționale pentru luna mai, temperaturile globale vor rămâne ridicate în următorii ani. Conform estimărilor, între 2026 și 2030, temperaturile medii anuale vor depăși media preindustrială cu între 1,3°C și 1,9°C.
Este foarte probabil ca temperaturile globale să depășească temporar pragul de 1,5°C peste nivelurile din perioada 1850-1900, cel puțin un an în această perioadă, conform estimărilor cu o probabilitate de 91%. În 2024, această limită a fost deja depășită, cu o creștere de aproximativ 1,55°C față de valorile preindustriale. Cu toate acestea, depășirea pragului de 2°C în următorii cinci ani este extrem de improbabil, cu o șansă mai mică de 1%.
Specialiștii explică faptul că pragurile de 1,5°C și 2°C, stabilite în Acordul de la Paris, se referă la o încălzire globală pe termen lung, evaluată pe o perioadă de 20 de ani. Astfel, depășiri temporare nu înseamnă că obiectivele de reducere a emisiilor nu pot fi atinse, însă frecvența acestor depășiri va crește pe măsură ce tendința de încălzire se intensifică.
În plus, încălzirea în Arctica va continua să depășească tendința globală, cu temperaturi cu 2,8°C mai mari decât media din perioada 1991-2020 în următoarele cinci ierni. Concentrația ghețurilor arctice în mările Barents, Bering și Ohoțk se va reduce în perioada 2026-2035, iar precipitațiile vor fi mai abundente în zonele înalte ale emisferei nordice.
Impactul acestor schimbări climatice va avea consecințe grave asupra ecosistemelor și populației globale, iar specialiștii atrag atenția asupra necesității unor măsuri urgente pentru limitarea efectelor încălzirii globale.