Sursă: Hotnews.ro
Una dintre cele mai sensibile teme pentru pacienții români a fost readusă recent în prim-plan: ritmul în care tratamentele noi ajung să fie compensate la noi.
Citește și: Un elev a amenințat colegii cu un briceag la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare
În timp ce se discută despre nevoia unei reforme a mecanismelor de preț și rambursare, o nouă actualizare a listei de medicamente compensate nu pare aproape de a se concretiza. Timpul administrativ nu se măsoară în calendare de lucru, ci în șanse pierdute pentru pacienți, boală care avansează și decalaje față de restul Europei.
De ce pacienții români așteaptă atât de mult?
Într-un sistem de sănătate centrat pe pacient, o persoană diagnosticată cu o boală gravă ar trebui să aibă acces rapid la cel mai bun tratament disponibil. În Cehia, pacienții beneficiază de medicamente în aproximativ 685 de zile de la aprobarea europeană, iar media europeană este de un an și jumătate.
- În România, pacienții așteaptă peste trei ani pentru tratamente compensate.
- Procesul administrativ de compensare este lung și impredictibil.
- România investește aproximativ 4% din PIB în sănătate, sub media regională.
Impactul întârzierilor asupra pacienților
Amânarea compensării nu generează economii, ci mută costurile către stadii avansate ale bolii, urgențe și mortalitate evitabilă. România se află printre țările cu cele mai slabe performanțe la mortalitatea la 30 de zile după infarct miocardic.
Cheltuiala publică netă pentru medicamente este printre cele mai mici în comparație cu celelalte state europene, iar plățile din buzunarul pacientului reprezintă aproximativ 23% din cheltuielile totale de sănătate. Bugetul public pentru medicamente rămâne insuficient, iar finanțarea accesului la inovație este aproape deloc predictibilă.