Sursă: Mediafax.ro
Patru din zece profesori din România se gândesc frecvent să părăsească sistemul educațional, conform unui studiu recent. În același timp, peste jumătate dintre cadrele didactice se confruntă cu niveluri ridicate de stres, iar 14% sunt în risc de burnout.
Citește și: Un elev a amenințat colegii cu un briceag la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare
Studiul, realizat pe un eșantion național de 1.518 profesori din învățământul preuniversitar, a evidențiat faptul că stresul la catedră afectează majoritatea cadrelor didactice. În ultimele patru săptămâni, 51% dintre profesori au raportat că s-au confruntat frecvent cu situații stresante, fiind mai expuși decât medicii de familie (45%) și populația urbană activă (26%).
Care sunt principalele cauze ale stresului în învățământ?
Factorii care contribuie la nivelul ridicat de stres sunt numeroși, dar cei mai frecvent menționați sunt volumul mare de muncă, presiunea rezultatelor și dificultățile administrative. Studiul arată că stresul este resimțit mai intens de:
- femei (52%, față de 40% în cazul bărbaților)
- profesori din mediul urban (53%, față de 48% în mediul rural)
- cadre didactice din gimnaziu și liceu (56% și 53%)
Ce riscă profesorii în contextul burnout-ului?
Studiul indică faptul că 14% dintre profesori se află în zona de risc ridicat de burnout, comparativ cu 10% dintre medicii de familie. Categoriile cele mai vulnerabile sunt cei cu vârsta sub 45 de ani (19%), profesorii din București (19%) și cei care predau la gimnaziu (17%).
Manifestările cele mai frecvente ale burnout-ului sunt epuizarea emoțională, raportată foarte des de 18% dintre profesori, peste dublul nivelului înregistrat în rândul medicilor de familie (11%).
O statistică îngrijorătoare relevă că aproape patru din zece profesori iau în considerare să renunțe la carieră. În mod specific, 38% dintre cadrele didactice spun că se gândesc frecvent să părăsească sistemul, iar procentul urcă la 44% în rândul celor cu vârsta între 30 și 44 de ani, precum și în București.
Autorii studiului afirmă că această intenție de a pleca din sistem este strâns legată de frecvența situațiilor stresante și de dificultățile resimțite zilnic la catedră.