Sursă: Hotnews.ro
Proiectul României la Bienala de Artă de la Veneția din 2026 este o instalație sculpturală video-sonoră dedicată Mării Negre. Aceasta explorează teme precum războiul, schimbările climatice și infrastructurile energetice, fiind un exercițiu de atenție asupra unui ecosistem aflat în centrul crizelor globale.
Citește și: Un elev a amenințat colegii cu un briceag la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare
Instalația, realizată de artiștii Anca Benera și Arnold Estefan, se numește „Black Seas – Scores for the Sonic Eye / Marea Neagră la plural – Compoziții pentru ochiul sonor” și poate fi vizionată atât la Pavilionul României din Giardini, cât și la Noua Galerie a Institutului Român de Cultură și Cercetare Umanistă din Cannaregio, până pe 22 noiembrie 2026.
Ce înseamnă „Black Seas” la plural în proiectul românesc?
Corina Oprea, curatoarea expoziției, explică că „pentru un biolog marin, un pescar sau un geolog, Marea Neagră are multiple fațete. De aceea, vorbim despre mai multe mări, la plural”. Creația artistică funcționează ca o orchestră în care sunetul, imaginea, sculptura și cercetarea artistică sunt integrate pentru a interoga istoria, memoria și cunoașterea legate de această mare.
- Infrastructuri energetice și război în apele Mării Negre
- Migrații și timpul geologic ca elemente de reflecție
- Colaborări cu oceanografi, speologi, muzicieni și cercetători
- Proiectul propune un exercițiu de atenție asupra proceselor lente ale ecosistemului
- Expoziția evidențiază interdependența crizelor globale
Ce impact are proiectul asupra percepției asupra Mării Negre?
Corina Oprea afirmă că „Marea Neagră devine o prismă prin care putem privi lumea contemporană. În apele sale se întâlnesc dinamica mediului marin, infrastructurile energetice, războiul, migrațiile și timpul geologic. Înțelegem astfel că nicio criză nu este doar locală și că ecosistemele nu există izolat”.
Artiștii Anca Benera și Arnold Estefan dezvoltă o practică artistică la intersecția dintre cercetare, științele mediului și geopolitică. Materialele concrete precum minerale, infrastructuri și arhive sunt folosite pentru a face vizibile procese complexe, fără a ilustra teme politice, ci pentru a crea situații perceptibile.
Corina Oprea subliniază că proiectul nu este doar o expoziție despre Marea Neagră, ci un exercițiu de responsabilitate față de lume. Invită publicul să observe procesele lente și să înțeleagă că modul în care percepem lumea începe prin felul în care o vedem și o ascultăm.
În concluzie, proiectul românesc de la Veneția propune o reflecție asupra interdependenței mediului marin și a crizelor globale, evidențiind importanța investiției în cultură pentru o înțelegere mai profundă a lumii în care trăim.