Numărul românilor care și-au declarat insolvența personală a crescut de peste șase ori în ultimii cinci ani, fiind înregistrate 226 de dosare anul trecut, conform datelor oficiale.
Această creștere reflectă dificultățile financiare ale populației, cauzate de facturi mai mari, cheltuieli crescute și restanțe la credite. Unii cetățeni încearcă să-și reorganizeze bugetul singuri, reducând cheltuielile, precum explică un bărbat: "Mă rezum la banii pe care îi am, renunţ la unele lucruri. Şi asta este. De îmbrăcat mai puţin".
Citește și: Un elev a amenințat colegii cu un briceag la Liceul Tehnologic Special din Baia Mare
Alții, însă, caută ajutor specializat pe internet, întrebând: "Găsesc pe cineva care mă poate ajuta cu dosarul de insolvenţă personală?". Această procedură permite re-eșalonarea datoriilor, eliminarea executărilor silite și chiar ștergerea anumitor sume restante.
Ce înseamnă insolvența personală și cine o poate solicita?
Insolvența personală este o procedură legală destinată persoanelor cu dificultăți financiare majore, care nu mai pot rambursa datoriile. Pot beneficia de această facilitate cei care au venituri și bunuri monitorizate, iar bunurile pot fi vândute pentru acoperirea datoriilor, explică Bekesi Csaba, președintele ANPC.
- Se reprogramază sumele de plată în funcție de situația economică a debitorului
- Se evită executarea silită a bunurilor
- Se pot șterge anumite datorii restante
- Se monitorizează veniturile și bunurile
- Se vând bunurile pentru acoperirea datoriilor
Ce condiții trebuie îndeplinite pentru a cere insolvența?
Persoanele care solicită insolvența trebuie să nu fi achitat datoriile cu rea-credință. De asemenea, cei concediați în ultimii doi ani din motive imputabile sau condamnați pentru evaziune fiscală nu pot beneficia de această procedură, explică Camelia Grădinaru, avocat și consultant bancar.
Autoritățile intenționează să modifice legea pentru a permite accesul mai facil la această procedură, reducând pragul datoriilor la 10 salarii minime brute și protejând locuința de familie de la valorificare, conform declarațiilor oficiale.
Ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, afirmă că "pragul vechi era prea sus, pentru că mai devreme decât acel prag, omul deja era într-o situație de nerecuperat". Modificările legislative sunt în faza de proiect și ar putea fi adoptate în curând de Guvern.
Bekesi Csaba adaugă că "dorim să protejăm locuința familială și să informăm creditorii cu datorii mai mari de 90 de zile despre procedura de insolvență". Astfel, se încearcă crearea unui cadru legal adaptat realităților economice actuale, pentru a ajuta românii aflați în dificultate.
Impactul acestor măsuri ar putea fi semnificativ, oferind o șansă reală de redresare pentru cei în pragul falimentului, în contextul unei economii încă fragile. Reacțiile oficiale sunt pozitive, însă implementarea depinde de adoptarea proiectului de lege în Parlament.